Dobrogea este o regiune saraca în pesteri. Dintre cele peste 12000 de cavitati înregistrate în cadastrul pesterilor din România, Dobrogea detine sub 1%. Cauza o constituie constitutia geologica. Lânga Mangalia se afla cea mai vestita pestera din lume: Pestera Movile. Abia descoperita în 1986, într-un put minier, pestera nu parea sa prezinte caracteristici deosebite. Avea doar o galerie, lunga de 200 m, scunda si nespectaculoasa. Primii exploratori au gasit în capatul pesterii un mic lac cu apa termala sulfuroasa. Prin explorarea lacului cu scafandru autonom, membrii echipei GESS au mai gasit câteva încaperi mici, partial inundate, cu numeroase vietuitoare nevertebrate: viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode. Toate sunt depigmentate si lipsite de ochi, dar înzestrate cu antene lungi si cu alte adaptari specifice mediului cavernicol. Cercetându-le cu atentie, zoologii au putut descoperi printre ele 35 de specii noi, necunoscute lumii stiintifice pâna atunci. Doar în Pestera Mammoth din America s-au mai gasit atâtea specii! Dar aceea are 550 km, nu doar 200 m. S-a constatat ca fauna din Pestera Movile nu seamana cu fauna din nicio pestera din România. Unele rude ale insectelor troglobionte traiesc azi în lacurile sulfuroase de la Mangalia. Fauna are un caracter meridional, de clima calda. Când si cum s-au adaptat vietuitoarele mediului relativ ostil al pesterii a ramas o întrebare fara raspuns. O alta enigma a fost sursa de hrana care alimenta bogata comunitate biologica subterana, deoarece în aceasta caverna nu se infiltreaza apa de la suprafata care sa transporte frunze si lemne putrede, guano sau alte substante organice cu care se multumesc de obicei nepretentioasele vietuitoare subterane. Apa sulfuroasa si termala din pestera (21 grade Celsius) circula prin canale carstice închise, venind direct din adâncul pamântului, pe o falie profunda. Ea contine doar mici cantitati de hidrogen sulfurat si metan. Pe suprafata apei sulfuroase din pestera s-a observat prezenta unui strat de câtiva milimetri grosime de substanta alba, cremoasa. S-a constatat ca era vorba despre o substanta organica nutritiva, în care se aflau numeroase organisme, îndeosebi melci mici si viermi. Aparea astfel ideea ca Pestera Movile adaposteste un adevarat ecosistem subteran care nu depinde de energia solara, caz unic pe Terra. Realizând importanta stiintifica deosebita, pe baza referatelor de specialitate întocmite de speologi, Primaria Municipiului Mangalia a declarat Pestera Movile rezervatie speologica. Intrarea a fost închisa cu o poarta masiva de beton armat pentru a izola mediul interior de influentele climatice si biologice de la suprafata. Pestera nu poate fi vizitata decât de specialisti, în echipe de 2-3 persoane, iar durata unei vizite nu trebuie sa depaseasca doua ore. (p.24) Cea mai comoda si instructiva forma de „vizitare” este vizionarea filmelor documentare existente la sediul GESS Mangalia.